Multa lume ar zice, ca nasterea prin cezariana e floare la ureche. Ei bine, eu am sa va contrazic. E adevarat intr-adevar ca nasterea in sine e usoara, nu simti, nimic, si se termina totul in maxim o ora. Insa ce urmeaza dupa e groaznic. Contractiile uterului, sunt extraordinar de dureroase. Cu prima fata, am rezista foarte bine durerilor, parca nu mi s-au parut chiar atat de mari, insa la a doua nastere, imi venea sa ma urc pe pereti. Imi venea sa bat pe cineva.
Plus ca am nascut in iulie, exact cand era caldura mai mare. Pe langa faptul ca era, cald afara, imi era si mie cald, de la dureri. Oricum nu prea te poti misca dupa o operatie de cezariana, fiindca te doare operatia de numai. Dupa prima nastere mi-am revenit repede, insa dupa a doua, si acuma mai am uneori dureri. Poate si pentru ca nu am stat in pat 24 de ore. Atat ar fi fost normal sa stau nemiscata. Insa fiindca spitalul era supraaglomerat, a trebuit sa ma mut singura in alt salon. Nu a fost foarte frumos, mai ales ca aveam de coborat si niste scari. Durerile le pot asemana, cu niste arsuri crunte. Simteam efectiv ca-mi crapa burta, asa de tare ma durea. Si colac peste pupaza mi s-a si invinetit operatia. Cica din cauza, ca mi s-a spart un vas de sange. Nici nu are rost sa va spun, cat de tare m-am speriat.
Dar, cu mana pe inima va spun, ca a meritat totul, la ce minunatii de fete am in casa. As suporta din nou durerea aceea, numai sa stiu ca am niste copii, sanatosi si frumosi.
Sa nu va speriati viitoare mamici, de ce am scris aici, fiindca fiecare dintre noi, suporta altfel durerea. Eu la prima sarcina am suportat foarte bine contractiile, insa la a doua, am devenit mult mai sensibila.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu